Amețeala care apare brusc atunci când te întorci în pat, te ridici sau îți schimbi poziția capului poate avea o cauză specifică: vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB). Mulți pacienți caută informații despre VPPB tratament deoarece episoadele de vertij pot fi intense, repetitive și pot afecta activitățile zilnice. Aceasta este una dintre cele mai frecvente forme de vertij și apare din cauza unor modificări la nivelul urechii interne.

Deși senzația poate fi intensă și neplăcută, VPPB nu este o afecțiune periculoasă în sine. Cu toate acestea, episoadele repetate de vertij pot afecta echilibrul, activitățile zilnice și siguranța, mai ales dacă apar brusc.

Un aspect important este că acest tip de vertij are, în majoritatea cazurilor, un tratament eficient, bazat pe manevre de repoziționare, care ajută la eliminarea cauzei simptomelor.

În acest articol explicăm ce este VPPB, de ce apare vertijul la schimbarea poziției capului, care sunt simptomele tipice și ce opțiuni de VPPB tratament sunt disponibile, inclusiv când este necesară o evaluare vestibulară.

Programează un consult ORL

Ce este vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB)

Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) este una dintre cele mai frecvente cauze de vertij și apare atunci când anumite structuri din urechea internă nu mai funcționează corect.

Această afecțiune se caracterizează prin episoade scurte de vertij pozițional, declanșate de mișcări ale capului, cum ar fi:

• – întoarcerea în pat;
• – ridicarea sau culcarea;
• – aplecarea;
• – privirea în sus.

Senzația tipică este că „totul se învârte” în jur, chiar dacă mișcarea durează doar câteva secunde sau zeci de secunde.

VPPB este legat de funcționarea urechii interne, responsabilă de echilibru. Nu este cauzat de probleme cardiace și nu trebuie confundat cu amețeală sau anxietate, deși simptomele pot crea confuzie.

Deși episoadele pot fi intense și neplăcute, VPPB este o afecțiune tratabilă. În majoritatea cazurilor, simptomele pot fi ameliorate prin metode specifice, fără intervenții invazive.

De ce apare VPPB

VPPB apare din cauza unei modificări la nivelul urechii interne, mai exact a unor particule foarte mici numite otoliți (sau „cristale”). Acestea au rol în menținerea echilibrului și în percepția mișcărilor capului.

Rolul otoliților în urechea internă

În mod normal, otoliții se află într-o zonă specifică a urechii interne și contribuie la detectarea mișcărilor și a poziției corpului. Ei ajută creierul să înțeleagă dacă te miști, te apleci sau îți schimbi poziția.

Problema apare atunci când acești otoliți se desprind și ajung în canalele semicirculare, unde nu ar trebui să fie.

De ce vertijul apare la schimbarea poziției capului

Când otoliții sunt deplasați, mișcările capului (cum ar fi întoarcerea în pat sau ridicarea) determină trimiterea unor semnale greșite către creier. Acesta „interpretează” că există o mișcare de rotație, chiar dacă tu stai pe loc.

Rezultatul este senzația de vertij pozițional, adică impresia că totul se învârte în jur.

Episoadele sunt declanșate de mișcări simple:

• – întoarcerea în pat;
• – ridicarea sau culcarea;
• – aplecarea înainte;
• – privirea în sus.

Aceasta explică de ce pacienții cu VPPB descriu frecvent amețeală când se întorc în pat sau vertij la schimbarea poziției capului.

Simptomele VPPB

Simptomele în vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) sunt de obicei caracteristice și apar în legătură directă cu mișcările capului. Deși episoadele sunt scurte, senzația poate fi intensă și deranjantă.

Vertij la întoarcerea în pat

Unul dintre cele mai frecvente semne este vertijul la întoarcerea în pat. Pacientul simte că totul se învârte pentru câteva secunde atunci când își schimbă poziția în timpul somnului.

Amețeală la ridicarea din pat

Mulți pacienți descriu amețeală când se ridică din pat sau când se apleacă. Această senzație apare brusc și dispare relativ repede, dar poate fi repetitivă.

Greață și instabilitate temporară

În timpul episoadelor de vertij pot apărea:

• – greață sau senzație de vărsătură;
• – instabilitate imediat după episod;
• – senzația de pierdere a echilibrului;
• – disconfort sau anxietate din cauza simptomelor.

Caracteristic pentru VPPB:

• – vertijul este scurt (secunde – sub un minut);
• – apare doar la mișcarea capului;
• – între episoade, starea poate fi normală sau ușor instabilă.

Dacă amețeala este constantă, nu depinde de poziția capului sau este însoțită de alte simptome (de exemplu pierdere de auz), este importantă o evaluare diferențială, deoarece cauza poate fi diferită de VPPB.

Când trebuie să mergi la medic

Este recomandat să mergi la medic atunci când episoadele de vertij se repetă sau afectează activitățile zilnice. Deși vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) nu este o afecțiune gravă, simptomele pot fi deranjante și pot crește riscul de cădere.

Solicită o evaluare vestibulară dacă:

• – ai amețeală la întoarcerea în pat sau la schimbarea poziției capului;
• – episoadele de vertij apar frecvent;
• – senzația este intensă sau însoțită de greață;
• – ai dificultăți de echilibru după episoade;
• – simptomele nu se ameliorează în timp.

Este important să nu amâni consultul dacă apar și alte simptome, care nu sunt tipice pentru VPPB:

• – pierdere de auz;
• – iuit în urechi (tinitus);
• – amețeală constantă, nu doar la mișcare;
• – dureri de cap severe sau simptome neurologice.

În unele cazuri, amețeala poate fi confundată cu alte cauze. Pentru diferențiere, poți citi și despre amețeală sau anxietate sau despre cauzele amețelii și vertijului.

Un consult ORL și o evaluare corectă sunt esențiale pentru confirmarea diagnosticului și alegerea unui VPPB tratament adecvat.

Cum se diagnostichează VPPB

Diagnosticul pentru vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) se bazează în principal pe simptome și pe teste clinice specifice efectuate în timpul consultației ORL sau vestibulare.

Medicul urmărește dacă vertijul apare la anumite mișcări ale capului și observă reacțiile organismului, în special mișcările involuntare ale ochilor (nistagmus).

Testul Dix-Hallpike

Testul Dix-Hallpike si Roll, sunt metodele principale de diagnostic pentru VPPB.

În timpul testului:

• – pacientul este ghidat să își schimbe poziția capului și a corpului;
• – medicul observă dacă apare vertijul;
• – se urmărește apariția nistagmusului.

Acest test ajută la identificarea canalului afectat și confirmă diagnosticul.

Evaluarea nistagmusului

Nistagmusul reprezintă mișcări involuntare ale ochilor care apar în timpul episoadelor de vertij. Tipul și direcția acestuia oferă informații importante despre cauza simptomelor.

Medicul analizează aceste mișcări pentru a diferenția VPPB de alte afecțiuni vestibulare.

Alte teste vestibulare, dacă sunt necesare

În unele cazuri, pot fi recomandate investigații suplimentare, cum ar fi videonistagmografie, mai ales dacă diagnosticul nu este clar sau simptomele sunt atipice.

Aceste teste ajută la o evaluare vestibulară mai detaliată și la excluderea altor cauze ale vertijului.

Diagnosticul corect este esențial pentru alegerea unui VPPB tratament eficient, bazat în principal pe manevre de repoziționare.

VPPB tratament: ce opțiuni există

Tratamentul pentru vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) este, în majoritatea cazurilor, eficient și se bazează pe metode care vizează cauza problemei, nu doar simptomele.

Manevre de repoziționare

Manevrele de repoziționare reprezintă principalul VPPB tratament.

Acestea constau în mișcări controlate ale capului și corpului, efectuate de medic, cu scopul de a readuce otoliții (cristalele) în poziția corectă din urechea internă.

Caracteristici importante:

• – sunt realizate de specialist, în cabinet;
• – pot oferi ameliorare rapidă, uneori chiar după prima ședință;
• – pot fi repetate dacă simptomele persistă;
• – sunt adaptate în funcție de canalul afectat.

Reabilitare vestibulară

reabilitare vestibulară poate fi recomandată atunci când persistă instabilitatea după episoadele de vertij.

Aceasta include exerciții specifice care ajută creierul să se adapteze și să compenseze dezechilibrul. Este utilă mai ales la pacienții care:

• – au senzație de instabilitate între episoade;
• – au avut episoade repetate de VPPB;
• – prezintă anxietate legată de amețeală.

Când sunt necesare medicamente

Medicamentele pot fi utilizate pentru a reduce simptomele precum greața sau disconfortul în timpul episoadelor de vertij.

Totuși:

• – nu tratează cauza VPPB;
• – nu elimină otoliții din canalele semicirculare;
• – sunt, de obicei, o soluție temporară.

De aceea, tratamentul principal rămâne reprezentat de manevrele de repoziționare, iar medicamentele sunt folosite doar în anumite situații, la recomandarea medicului.

Un plan corect de VPPB tratament este stabilit după o evaluare vestibulară și depinde de tipul și severitatea simptomelor.

Ce nu ar trebui să faci dacă ai VPPB

Dacă ai simptome sugestive pentru vertij pozițional paroxistic benign, este important să nu tratezi problema la întâmplare. VPPB are un mecanism specific, iar tratamentul corect depinde de canalul afectat și de tipul vertijului.

Nu este recomandat să:

• – îți pui singur diagnosticul doar pe baza simptomelor;
• – faci manevre agresive acasă fără evaluare medicală;
• – repeți manevre de repoziționare fără să știi dacă sunt potrivite pentru cazul tău;
• – ignori episoadele repetate de vertij la schimbarea poziției capului;
• – consideri că totul este doar stres sau anxietate;
• – folosești medicamente pe termen lung fără recomandarea medicului.

Manevrele de repoziționare pot fi foarte eficiente, dar trebuie alese corect. Dacă sunt făcute greșit, pot intensifica temporar amețeala sau pot să nu ajute deloc.

De asemenea, dacă vertijul este însoțit de pierdere de auz, tinitus, durere de cap puternică, slăbiciune, amorțeală sau tulburări de vorbire, este necesară evaluare medicală cât mai rapidă. Aceste semne nu sunt tipice pentru VPPB și pot indica alte cauze ale amețelii.

Cât durează recuperarea după VPPB

Recuperarea după vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) diferă de la un pacient la altul. În multe cazuri, ameliorarea apare rapid după manevrele de repoziționare, uneori chiar după prima ședință.

Totuși, la unii pacienți poate fi nevoie de:

• – repetarea manevrelor de repoziționare;
• – monitorizare după tratament;
• – exerciții de reabilitare vestibulară, dacă persistă instabilitatea;
• – reevaluare, dacă simptomele revin.

Chiar și după dispariția vertijului intens, poate rămâne o senzație ușoară de dezechilibru sau nesiguranță la mișcare. Aceasta se poate reduce treptat, mai ales dacă pacientul urmează recomandările medicului.

Dacă episoadele de vertij pozițional continuă sau reapar la scurt timp după tratament, este recomandată o nouă evaluare vestibulară pentru ajustarea planului de tratament.

Poate reveni VPPB?

Da, vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) poate reveni. Chiar dacă tratamentul inițial este eficient, există posibilitatea apariției unor episoade noi după o perioadă de timp.

Recidivele pot apărea:

• – după câteva luni sau ani;
• – fără o cauză clară;
• – după traumatisme minore sau mișcări bruște ale capului;
• – mai frecvent la persoanele care au avut deja episoade de VPPB.

Este important de știut că reapariția simptomelor nu înseamnă o agravare gravă a afecțiunii, ci mai degrabă necesitatea unei noi evaluări.

În cazul în care apar din nou:

• – amețeală la întoarcerea în pat;
• – vertij la schimbarea poziției capului;
• – episoade scurte de rotație a mediului înconjurător;

este recomandată o nouă evaluare vestibulară și, dacă este necesar, repetarea manevrelor de repoziționare.

Cunoașterea simptomelor și reacția rapidă la reapariția lor ajută la controlul eficient al VPPB și la reducerea impactului asupra vieții de zi cu zi.