Amețeala, sau vertijul, este una dintre cele mai frecvente probleme cu care oamenii ajung la medic, fie că este vorba de un ORL-ist, neurolog sau terapeut. Se poate manifesta printr-o senzație de mișcare a obiectelor din jur, pierderea echilibrului sau instabilitate la mers. În unele cazuri, amețeala vine la pachet cu greață, vărsături, transpirații excesive și, uneori, chiar leșin.

Amețeala nu este o boală de sine stătătoare, ci un simptom al unor afecțiuni care afectează sistemul vestibular, urechea internă, sistemul nervos sau pe cel cardiovascular. Este important de înțeles că amețeala „adevărată” (vestibulară) apare din cauza unei disfuncții a aparatului vestibular din urechea internă, în timp ce alte tipuri de amețeli pot avea legătură cu probleme ale inimii, vaselor de sânge, sistemului nervos, dereglări hormonale sau chiar factori psihologici.

De ce este important să înțelegem cauzele amețelii?

Amețeala poate afecta serios calitatea vieții, limitând activitățile zilnice, creând frica de a merge pe jos și chiar ducând la izolare socială. Acest lucru este și mai îngrijorător la vârstnici, pentru care amețelile cresc riscul de căderi și accidente grave.

Este esențial să identificăm cauza amețelii, deoarece aceasta poate fi fie o problemă banală, fie un semn al unor boli grave care necesită intervenție medicală urgentă. Spre exemplu, vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) este una dintre cele mai întâlnite cauze, dar poate fi tratat relativ ușor prin anumite manevre. În schimb, dacă amețeala este cauzată de un accident vascular cerebral, o tumoră cerebrală sau boala Ménière, abordarea terapeutică este complet diferită.

Stabilirea cauzei exacte ajută la alegerea unui tratament eficient și la prevenirea complicațiilor grave. Mulți oameni tind să ignore amețeala, crezând că este doar o stare trecătoare, dar în unele cazuri poate ascunde probleme medicale serioase.

Legătura dintre amețeală, ORL, audiologie și vestibulologie

Amețeala are o strânsă legătură cu domeniul ORL, deoarece urechea internă joacă un rol esențial în menținerea echilibrului. Multe afecțiuni ORL pot cauza amețeli, printre care:

• Labirintita – o inflamație a urechii interne, care apare de obicei după o infecție virală sau un otită medie. Se manifestă prin amețeli puternice, pierderea auzului și zgomote în urechi.
• Boala Ménière – o afecțiune cronică caracterizată prin acumularea excesivă de lichid în urechea internă, ceea ce duce la crize de amețeală, pierderea progresivă a auzului și senzația de presiune în ureche.
• Otita medie – inflamația urechii medii, care poate afecta și sistemul vestibular, provocând amețeală și dificultăți de echilibru.
• Nevrita vestibulară – inflamația nervului vestibular, care apare de obicei după o infecție virală și determină amețeli severe, dar fără pierdere de auz.

Audiologia și vestibulologia în diagnosticarea amețelii

Audiologia are un rol important în identificarea cauzei amețelii, deoarece multe probleme ale urechii interne afectează atât auzul, cât și echilibrul. De exemplu, în boala Ménière se observă o pierdere progresivă a auzului pe frecvențe joase, în timp ce în VPPB auzul rămâne intact.

Vestibulologia este o ramură a medicinei care se ocupă de afecțiunile aparatului vestibular și de mecanismele echilibrului. Specialiștii în vestibulologie folosesc diverse teste pentru a evalua funcția sistemului vestibular, printre care:

• Videonistagmografia (VNG) – analizează mișcările involuntare ale ochilor pentru a detecta disfuncții vestibulare.
• Proba calorică – testează reacția sistemului vestibular la modificări de temperatură.
• Posturografia – evaluează stabilitatea pacientului și reacțiile acestuia la diverse stimulări senzoriale.

Prin urmare, diagnosticarea și tratarea amețelii necesită o abordare multidisciplinară, care implică ORL-iști, audiologi, neurologi și vestibulologi.

Cauzele principale ale amețelii

Amețeala poate fi cauzată de diverse afecțiuni care afectează aparatul vestibular, sistemul nervos și vasele de sânge. Mai jos sunt prezentate principalele cauze legate de otorinolaringologie, audiologie și vestibulologie.

1. Afecțiuni ale urechii interne (aparatul vestibular)

Aparatul vestibular, situat în urechea internă, are un rol esențial în menținerea echilibrului și coordonarea mișcărilor. Orice disfuncție la acest nivel poate duce la episoade de amețeală, senzație de instabilitate și dificultăți de orientare în spațiu.

2. Neurita vestibulară

Aceasta este o inflamație a nervului vestibular, care apare cel mai frecvent după o infecție virală. Se manifestă printr-o amețeală bruscă, severă, afectarea coordonării și greață. Spre deosebire de boala Ménière, neurita vestibulară nu provoacă pierderea auzului. Simptomele pot persista câteva săptămâni.

3. Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB)

VPPB este una dintre cele mai frecvente cauze ale amețelii, fiind determinată de deplasarea cristalelor otolitice în canalele semicirculare ale urechii interne. Modificarea poziției acestora face ca sistemul vestibular să reacționeze anormal la mișcările capului, provocând episoade scurte de amețeală.

Această afecțiune apare adesea la schimbarea poziției corpului, cum ar fi ridicarea din pat sau întoarcerea capului. Studiile arată că peste 90% dintre cazurile de VPPB pot fi tratate eficient prin manevre speciale, care repoziționează otoconiile. În cazuri rare, când terapia nu este eficientă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.

4. Boala Ménière

Boala Ménière este o afecțiune cronică a urechii interne, asociată cu acumularea excesivă de lichid (endolimfă). Simptomele includ crize recurente de amețeală, zgomote în urechi (tinitus), senzație de presiune în ureche și pierdere progresivă a auzului. Episoadele pot dura de la câteva minute la câteva ore, afectând semnificativ calitatea vieții pacientului.

5. Procese inflamatorii ale urechii medii (otită, labirintită)

• Otita medie – inflamația urechii medii, care, dacă se extinde spre urechea internă, poate afecta sistemul vestibular și cauza amețeli.
• Labirintita – inflamația urechii interne, care apare adesea ca o complicație a otitei medii sau a unor infecții virale. Ambele afecțiuni pot determina amețeli severe, pierderea auzului, tinitus și afectarea coordonării.

6. Traumatisme craniene și leziuni ale urechii

Loviturile la cap, contuziile cerebrale și leziunile urechii interne pot perturba funcționarea aparatului vestibular. Acest lucru poate duce la episoade recurente de amețeală, tinitus, hipoacuzie și dificultăți de orientare spațială.

7. Cauze neurologice (migrenă vestibulară, accident vascular cerebral, tumori)

Migrena vestibulară

Migrena vestibulară, cunoscută și sub numele de migrenă cu vertij sau migrenă asociată cu amețeala, este caracterizată prin crize repetate de amețeală, frecvent însoțite de dureri de cap migrenoase și alte simptome specifice migrenei. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze de amețeală întâlnite în cabinetele medicilor de familie, ORL-iștilor și neurologilor.

Conform studiilor epidemiologice, migrena vestibulară afectează între 1 și 3% din populație și apare la 10–30% dintre pacienții care solicită tratament pentru amețeală. Crizele pot dura de la câteva minute la câteva ore și pot varia de la episoade spontane sau poziționale de vertij până la sensibilitate extremă la mișcările proprii sau ale mediului înconjurător.

Alte cauze neurologice:

• Accidentul vascular cerebral – afectarea circulației cerebrale, în special la nivelul trunchiului cerebral și al cerebelului, poate cauza amețeală severă, slăbiciune musculară, vedere dublă și tulburări de coordonare. Aceasta este o urgență medicală care necesită tratament imediat.
• Tumorile cerebrale și neurinomul acustic – pot provoca amețeli progresive, pierderea auzului, tinitus și probleme de echilibru. Aceste afecțiuni necesită investigații imagistice și tratament de specialitate.

Factori de risc pentru apariția amețelii

Amețeala poate avea multiple cauze, însă există anumiți factori care cresc riscul apariției acesteia. Unele dintre aceste cauze sunt legate de îmbătrânirea aparatului vestibular, boli cronice, administrarea anumitor medicamente, stresul sau deficiențele de vitamine.

1. Modificările legate de vârstă ale aparatului vestibular

Odată cu înaintarea în vârstă, funcționarea aparatului vestibular se deteriorează. Receptorii vestibulari din urechea internă devin mai puțin sensibili, iar circulația sanguină la nivelul creierului și urechii se poate reduce din cauza îmbătrânirii vaselor de sânge. Aceasta duce la episoade mai frecvente de amețeală, în special la mișcări bruște ale capului sau schimbarea poziției corpului. Persoanele în vârstă sunt mai predispuse la pierderea echilibrului, ceea ce crește riscul de căderi și fracturi.

2. Boli cronice (hipertensiune arterială, diabet zaharat)

Afecțiunile cardiovasculare și bolile metabolice pot afecta funcționarea aparatului vestibular, provocând amețeli.

• Hipertensiunea arterială – oscilațiile mari ale tensiunii arteriale pot reduce fluxul sanguin cerebral, determinând amețeală. Crizele hipertensive pot fi periculoase, crescând riscul de accident vascular cerebral (AVC).
• Diabetul zaharat – nivelurile ridicate de zahăr în sânge afectează microcirculația și pot deteriora nervii responsabili de echilibru. Neuropatia diabetică poate provoca senzația de instabilitate și amețeală.

3. Administrarea anumitor medicamente

Unele medicamente pot avea efecte negative asupra sistemului vestibular, provocând amețeli ca reacție adversă. Printre acestea se numără:

• Medicamente antihipertensive – utilizate pentru scăderea tensiunii arteriale, dar pot cauza amețeli atunci când tensiunea scade prea brusc.
• Antidepresive și tranchilizante – pot deprima sistemul nervos central, afectând echilibrul și provocând senzația de amețeală.
• Antibiotice din grupa aminoglicozidelor (ex: gentamicina) – pot avea efecte toxice asupra urechii interne, cauzând tulburări permanente de echilibru.
• Diureticele – pot duce la deshidratare și pierdere de electroliți, ceea ce afectează funcționarea aparatului vestibular.

4. Stresul și cauzele psihosomatice

Stresul prelungit și tensiunea psihică pot declanșa amețeala psihogenă. Aceasta se manifestă prin:

• Senzație de instabilitate, „ceață mentală”, slăbiciune.
• Anxietate accentuată, bătăi rapide ale inimii (tahicardie).
• Posibile atacuri de panică, senzația de pierdere a controlului.

În aceste cazuri, amețeala nu este cauzată de o problemă a urechii interne, ci de mecanismele psihosomatice ale corpului.

5. Deficiența de vitamine (B12, D)

Unele vitamine joacă un rol esențial în menținerea echilibrului, iar lipsa acestora poate favoriza amețeala.

• Deficitul de vitamina B12 – poate duce la anemie și afectarea nervilor periferici, provocând slăbiciune, probleme de coordonare și amețeală.
• Deficitul de vitamina D – are un rol important în sănătatea sistemului vestibular. Lipsa acesteia poate contribui la tulburări de echilibru, în special la persoanele vârstnice.

Diagnosticarea amețelii

Ce analize trebuie făcute în caz de amețeală? Pentru identificarea cauzei, medicul poate recomanda analize de sânge pentru determinarea nivelului de glucoză, hemoglobină, vitamine (B12, D), precum și markeri ai inflamației. Dacă există suspiciuni de afecțiuni neurologice, pot fi necesare RMN sau CT cerebral.

Amețeala poate fi cauzată de diverse motive, de aceea, pentru un diagnostic precis, este necesară o evaluare medicală complexă. Otorinolaringologul, audiologul sau neurologul efectuează o serie de teste pentru a identifica posibile tulburări ale sistemului vestibular, ale auzului și ale creierului.

1. Consultația la medicul ORL și audiolog

Primul pas în diagnosticarea amețelii este anamneza detaliată și examinarea clinică. Medicul va pune întrebări pentru a înțelege mai bine natura simptomelor, precum:

• Când a apărut pentru prima dată amețeala?
• Este asociată cu mișcarea capului sau schimbarea poziției corpului?
• Există simptome suplimentare – pierderea auzului, zgomote în urechi, senzație de ureche înfundată?
• Ați avut recent traumatisme la cap, gât sau ureche?
• Suferiți de boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau afecțiuni neurologice?

După examinarea urechii pentru excluderea infecțiilor sau inflamațiilor (ex. otită, labirintită), pacientul poate fi trimis pentru investigații suplimentare.

2. Teste vestibulare (videonistagmografie, teste de echilibru)

Pentru a evalua funcționarea aparatului vestibular, medicii folosesc o serie de teste specializate:

• Videonistagmografia (VNG) – analizează mișcările involuntare ale ochilor, care pot indica disfuncții vestibulare.
• Testul Dix-Hallpike – folosit pentru diagnosticarea vertijului pozițional paroxistic benign (VPPB).
• Testul Romberg – pacientul stă în picioare, cu ochii închiși și mâinile întinse, iar medicul evaluează stabilitatea acestuia.
• Posturografia – măsoară capacitatea pacientului de a-și menține echilibrul în diverse condiții.

3. Audiometria

Testarea auzului ajută la detectarea eventualelor pierderi auditive și a tinitusului, simptome asociate unor afecțiuni vestibulare, cum ar fi boala Ménière. Audiometria permite diferențierea dintre amețelile cauzate de problemele urechii interne și cele de origine neurologică.

4. Investigații suplimentare (RMN, CT, analize de sânge)

Dacă se suspectează cauze neurologice sau vasculare, pot fi necesare investigații suplimentare:

• RMN cerebral – utilizat pentru detectarea tumorilor, accidentelor vasculare cerebrale sau sclerozei multiple.
• CT al osului temporal – indicat în caz de traumatisme craniene sau suspiciune de patologie a urechii interne.
• Analize de sânge – ajută la identificarea unor dezechilibre care pot cauza amețeli, cum ar fi diabetul (nivelul glucozei), anemia (hemoglobina), deficiențele de vitamine B12 și D sau markerii inflamatori.

5. Ce medici tratează amețeala?

Mulți pacienți se întreabă: la ce medic trebuie să merg în caz de amețeală?
În funcție de cauza simptomelor, pot fi necesare consultații la:

• Otorinolaringolog (ORL) – dacă amețeala este cauzată de probleme ale urechii interne (labirintită).
• Neurolog – în cazul în care amețeala este legată de sistemul nervos (migrenă vestibulară, accident vascular cerebral).
• Audiolog sau ORL cu aptitudini în audiologie– pentru evaluarea auzului și diagnosticarea tulburărilor vestibulare.
• Cardiolog – dacă amețeala este cauzată de fluctuațiile tensiunii arteriale.
• Endocrinolog – în cazul unor dezechilibre hormonale sau glicemice (diabet, hipotiroidism).

Metode de tratament pentru amețeală

Mulți oameni se confruntă cu amețeli, dar nu întotdeauna înțeleg cauzele acestora și ce trebuie să facă în astfel de situații. Cum să scapi de amețeală? În majoritatea cazurilor, ajută gimnastica vestibulară, o alimentație corectă și controlul bolilor cronice.

Tratamentul amețelii depinde de cauza principală. În unele cazuri, aceasta dispare de la sine, dar dacă simptomele apar frecvent, se agravează sau afectează activitățile zilnice, este important să consulți un specialist.

Metodele de tratament pentru amețeală includ:

• Terapia medicamentoasă – medicamente pentru normalizarea circulației sanguine și îmbunătățirea funcționării aparatului vestibular.
• Reabilitarea vestibulară – exerciții speciale care ajută la restabilirea echilibrului.
• Modificarea stilului de viață – renunțarea la obiceiurile nesănătoase, controlul tensiunii arteriale și al nivelului de vitamine.
• Tratamentul chirurgical – utilizat în cazuri extreme, cum ar fi boala Ménière.

1. Terapia medicamentoasă

Mulți pacienți se întreabă: care sunt cele mai bune pastile pentru amețeală? În funcție de cauză, pot fi utilizate vestibulolitice (betahistină), medicamente pentru îmbunătățirea circulației sanguine (vinpocetină, cinarizină) sau diuretice (în cazul bolii Ménière).

Medicamentele sunt prescrise în funcție de cauza specifică a amețelii:

• Vestibulolitice (betahistină, meclozină, dimenhidrinat) – reduc activitatea sistemului vestibular, ameliorând amețeala și greața.
• Medicamente pentru îmbunătățirea circulației cerebrale (vinpocetină, cinarizină) – stimulează fluxul sanguin către creier și urechea internă.
• Diuretice (utilizate în boala Ménière) – ajută la reducerea excesului de lichid din urechea internă.
• Antiinflamatoare și antibiotice – prescrise pentru infecțiile urechii, cum ar fi otita și labirintita.

2. Reabilitarea vestibulară și exercițiile

Exercițiile vestibulare ajută creierul să se adapteze la tulburările de echilibru. Printre cele mai eficiente tehnici se numără:

• Manevre pentru repoziționarea otolitelor (manevra Epley – utilizată în vertijul pozițional paroxistic benign – VPPB).
• Exerciții de coordonare (mers cu schimbarea direcției, mișcări cu ochii închiși).
• Stabilizarea privirii (focalizarea pe un obiect fix sau în mișcare pentru îmbunătățirea controlului vizual al echilibrului).

Aceste metode sunt deosebit de eficiente în cazul amețelilor cronice cauzate de disfuncții ale sistemului vestibular.

3. Modificarea stilului de viață

Pentru prevenirea amețelii și menținerea unei stări optime de sănătate, se recomandă:

• Dieta echilibrată – reducerea consumului de sare în boala Ménière și aport suficient de vitamine B12 și D.
• Controlul tensiunii arteriale – previne amețelile cauzate de probleme circulatorii.
• Renunțarea la fumat și alcool – deoarece acestea afectează circulația și funcționarea sistemului vestibular.
• Activitatea fizică moderată – îmbunătățește circulația cerebrală și susține sănătatea aparatului vestibular.

4. Tratamentul chirurgical

Se aplică doar în cazurile severe, atunci când celelalte metode nu dau rezultate:

Îndepărtarea tumorilor – intervenții chirurgicale pentru neuromul acustic sau alte formațiuni tumorale care afectează echilibrul.

Labirintectomia – îndepărtarea urechii interne afectate în forme grave ale bolii Ménière.

Neurectomia vestibulară – secționarea nervului vestibular pentru a elimina amețeala cronică.

Prevenirea amețelii

Prevenirea amețelii joacă un rol esențial în evitarea recidivelor și reducerea riscului de complicații. Pentru a menține o funcționare stabilă a aparatului vestibular și a preveni episoadele de amețeală, este important să monitorizăm sănătatea generală, să adoptăm un stil de viață activ și să controlăm bolile cronice.

1. Controale regulate la medicul ORL și neurolog

Multe afecțiuni care provoacă amețeală sunt legate de urechea internă și de sistemul nervos. Pentru a identifica și trata din timp aceste probleme, se recomandă:

• Consultul la medicul ORL la primele semne de pierdere a auzului, zgomote în urechi sau disconfort auricular. Examinările regulate ajută la detectarea infecțiilor (otită, labirintită), a bolii Ménière și a altor patologii care pot cauza amețeli.
• Consultația la neurolog în cazul în care amețeala este însoțită de durere de cap, slăbiciune, amorțeală a membrelor sau tulburări de coordonare. Aceste simptome pot indica boli neurologice precum migrena vestibulară, scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral.

Un diagnostic timpuriu permite inițierea tratamentului adecvat și prevenirea agravării stării de sănătate.

2. Controlul tensiunii arteriale și al glicemiei

Tulburările circulatorii și bolile metabolice pot favoriza apariția amețelii, motiv pentru care este important să:

• Monitorizăm tensiunea arterială – oscilațiile bruște ale tensiunii pot declanșa episoade de amețeală, în special la persoanele cu hipertensiune sau hipotensiune. Măsurarea regulată a tensiunii ajută la menținerea sub control a acesteia.
• Verificăm nivelul glicemiei – diabetul și hipoglicemia pot provoca slăbiciune și amețeală. O dietă echilibrată, tratamentul adecvat și activitatea fizică contribuie la menținerea unui nivel optim al glucozei în sânge.

Un stil de viață sănătos și o alimentație corectă scad riscul complicațiilor vasculare și previn disfuncțiile aparatului vestibular.

3. Activitatea fizică și exercițiile vestibulare

Exercițiile fizice regulate contribuie la întărirea sistemului vestibular și reduc riscul de amețeală. Activitățile benefice includ:

• Gimnastica vestibulară – exerciții specifice, precum manevrele Brandt-Daroff sau exercițiile pentru echilibru, ajută creierul să se adapteze la disfuncțiile vestibulare.
• Activități aerobice – mersul pe jos, înotul, dansul sau yoga îmbunătățesc circulația și dezvoltă coordonarea mișcărilor.
• Exerciții pentru echilibru – menținerea poziției pe un picior, mersul în linie dreaptă, mișcările capului în timpul mersului sunt metode eficiente pentru antrenarea echilibrului.

Activitatea fizică stimulează circulația cerebrală, întărește musculatura și ajută la creșterea rezistenței la amețeală.

Concluzie

Amețeala nu este doar un simptom neplăcut, ci poate fi un semnal de avertizare pentru tulburări grave ale aparatului vestibular, sistemului nervos sau cardiovascular. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot elimina cauza amețelii și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului. Ignorarea acestui simptom nu este recomandată, mai ales dacă apare frecvent sau este însoțită de alte manifestări alarmante.

Când este necesară o vizită urgentă la medic?

În anumite situații, amețeala poate indica o afecțiune gravă, care necesită intervenție medicală de urgență. Este esențial să solicitați imediat ajutor medical dacă:

• Amețeala este asociată cu o durere de cap severă, amorțeală, tulburări de vorbire sau de vedere (semne posibile ale unui accident vascular cerebral).
• Apare slăbiciune bruscă, pierderea cunoștinței sau confuzie.
• Se manifestă prin tulburări evidente de coordonare, mers instabil sau dificultăți în mișcare.
• Există o pierderea bruscă a auzului, zgomote puternice în urechi sau senzație de ureche înfundată.
• Este însoțită de febră, greață intensă, vărsături, simptome ce pot indica o infecție a urechii interne (labirintită, otită).

În aceste cazuri, nu trebuie să amânați vizita la medic, deoarece amețeala poate fi un semn al unor afecțiuni periculoase ce necesită tratament urgent.

Rolul medicului ORL și al vestibulologului în tratamentul amețelii

Specialiștii din domeniul ORL și vestibulologiei sunt esențiali în diagnosticarea și tratamentul amețelii cauzate de tulburările urechii interne.

• Medicul ORL se ocupă de depistarea și tratarea bolilor care afectează urechea medie și internă, cum ar fi labirintita, otitele. De asemenea, acesta efectuează teste auditive și direcționează pacientul către investigații suplimentare.

Medicul ORL cu aptitudini în Vestibulogie și Audiologie este un specialist ORL în bolile aparatului auditiv și vestibular. Acesta realizează investigatii audio-vestibulare în depistarea bolii Ménière, nevritei vestibulare, prin teste de echilibru, prescrie exerciții de reabilitare vestibulară și ajută pacientul să se adapteze la tulburările de echilibru.

Concluzie finală

Amețeala poate avea cauze variate, de la afecțiuni minore (precum VPPB) până la boli severe (cum ar fi accidentul vascular cerebral, tumorile cerebrale, boala Ménière). Este esențial să nu recurgeți la automedicație, ci să consultați un specialist care poate identifica exact cauza și poate recomanda tratamentul potrivit. Un diagnostic precoce și o terapie corectă pot preveni complicațiile și ajută pacientul să-și recapete echilibrul, siguranța și calitatea vieții.