Apneea de somn este unul din tipurile de tulburări de somn. Pacienții tind să numească, orice tip, ca fiind apnee. Este important, să prezentăm tulburările de somn, prin prisma simptomatologiei și a severității acesteia. Bărbații cu vârsta de peste 50 ani, reprezintă aprox. 55%, iar femeile, la menopauză, constituie aprox. 40% dintre pacienții cu această suferință. Tulburările de somn sunt influențate de către mai mulți factori, precum: obezitatea, fumatul, alcoolul administrat înainte de culcare, obstrucțiile nazale, decubitul dorsal, anatomia ce obstrucționează căile respiratorii superioare.

1. Sforăit primar sau roncopatia

este cea mai simplă entitate din spectrul tulburărilor de somn. Pacientul nu acuză un somn deficitar, iar deficitul de oxigen este absent. Mai mult despre simptomatologie, ne poate relata partenerul pacientului, care este deranjat de sforăit. Acesta din urma ne poate oferi informații mai ample, ce ține de momentul apariției, poziția pacientului în somn.

2. Sindromul de rezistență al căilor aeriene superioare

este reprezentat de entitatea anterioară, la care se adaugă oboseala diurnă. Acestea sunt cauzate de creșterea rezistenței căilor aeriene superioare, la fluxul aerului. Condițiile anatomice, precum deviația septului nazal, rinita cronică hipertrofică, rinita alergică, lueta plonjantă, amigdală linguală și palatine hipertrofiate, sunt printre cauzele des întâlnite a dispneei.

3. Sindromul de apnee obstructivă de somn

este o entitate mai severă, ce asociază asfixia episodică, cu insuficiența de oxigen. Apneea în somn se caracterizează prin întreruperea fluxului aerian pentru minim 10 sec, asociat sforăitului. Acest fapt se soldează cu oboseală diurnă, somn neodihnitor, scăderea randamentului de muncă, iritabilitate, concentrație scăzută.

Diagnosticul Apneei în somn

Pentru diagnosticul acestei patologii, este necesar să se efectueze o anamenză deplină, iar participarea partenerului de somn, este importantă. Se vor evalua greutatea corporală, cu stabilirea indexului de masă. Se va examina regiunea cervicală, precum un gât scurt și gros, reprezintă un factor anatomic favorizant. Examenul clinic v-a evalua starea și permiabilitatea căilor respiratorii superioare (deviațiile de sept nazal, rinita cronică, hipertrofiile adenoidiene sau resturile adenoide la adult, văl palatin hipoton sau lueta plonjantă, hipertrofiile amigdaliene). În dependență de observațiile și indicațiile doctorului specialist ORL, vor fi efectuate alte investigații. Polisomnografia este standardul de aur, ce evalueaza efortul respirator toracic, mișcările extremităților, pulsoximetria, sforăitul și encefalograma cu EKG.

Apneea la copii

În dependență de vârsta copilului, se vor lua în calcul diferite cauze. La vârstele fragede, laringomalacia și traheomalacia, pot fi cauzele roncopatiei, până la insuficiență respiratorie. Aceste două entități nu prezintă pericol pentru viața pacientului mic, atâta timp cât nu cauzează insuficiență respiratorie. Odată cu creșterea copilului, aceste două condiții, în aproximativ 90% dintre cazuri, se rezolvă de la sine. Cauza cea mai frecventă, a disfuncțiilor respiratorii în somn, la copii, sunt adenoidita și amigdalita, care se vor rezolva chirurgical.

Tratament

Tratamentul medicamentos al apneei în somn, se recomandă pacienților cu deficit funcțional. În cazurile de geneză inflamatorie, se vor folosi medicamente cu acțiune decongestionantă, antiinflamatorie, inclusiv corticosteroizi locali, sub forma de spray nazal.

În cazul apneei din cauza deficitului organic (rinită cronică hipertrofică, deviația septului nazal, concha bulosa, Adenoidită cronică hipertrofică, hipertrofii amigdaliene, lueta plonjanta etc.), se vă apela la tratamentul chirurgical.

Se vor efectua intervenții precum: Reducerea volumetrică al cornetelor nazale, septoplastia, adenoidectomia, amigdalotomia/amigdalectomia, veloplastia etc.

Se va ține cont că tratamentul chirurgical, trebuie anticipat cu cel conservator. Scăderea în greutate este indispensabilă în inițierea tratamentului. Trebuie evitate fumatul, sedativele și consumul de alcool, înainte de culcare. Dacă sforăitul apare la decubit dorsal, acesta va fi evitat.

Pacienții mă întreabă frecvent: