Audiograma este una dintre principalele investigații utilizate pentru evaluarea auzului. Testarea permite stabilirea pragurilor auditive pentru fiecare ureche și ajută la identificarea unei eventuale pierderi de auz.
În funcție de scopul evaluării, pot fi utilizate mai multe metode de audiometrie: audiometrie tonală (ATL), audiometrie vocală (AV), audiometrie în câmp liber (free field) și testarea prin conducere osoasă.
Rezultatele sunt interpretate împreună cu simptomele pacientului, consultația ORL și, atunci când este necesar, alte investigații audiologice.
Ce este o audiogramă?
Audiograma este reprezentarea grafică a pragurilor auditive obținute în timpul testării audiometrice.
Ea arată cât de bine percepe fiecare ureche sunetele de diferite frecvențe și intensități și permite compararea auzului dintre urechea dreaptă și cea stângă.
Pe baza audiogramei pot fi evaluate:
- pragurile auditive;
- gradul unei eventuale hipoacuzii;
- tipul pierderii de auz;
- diferențele dintre cele două urechi;
- necesitatea unor investigații suplimentare;
- necesitatea monitorizării auzului;
- indicațiile pentru reabilitare auditivă, atunci când este cazul.
Audiograma nu trebuie interpretată separat de tabloul clinic. Rezultatul final este analizat în contextul simptomelor, istoricului medical și examenului ORL.
Ce tipuri de audiometrie există?
Evaluarea audiometrică poate include mai multe tipuri de testare. Alegerea metodei depinde de vârsta pacientului, simptome și scopul investigației.
Audiometrie tonală – ATL
Audiometria tonală (ATL) este una dintre metodele de bază pentru evaluarea pragului auditiv.
În timpul testării, pacientului îi sunt prezentate tonuri de diferite frecvențe și intensități. Acesta semnalează momentul în care începe să perceapă sunetul.
Rezultatele permit stabilirea pragului auditiv pentru fiecare ureche și ajută la aprecierea gradului unei eventuale pierderi de auz.
Audiometria tonală poate include evaluarea prin conducere aeriană și conducere osoasă, ceea ce oferă informații importante pentru diferențierea tipurilor de hipoacuzie.
Audiometrie vocală – AV
Audiometria vocală (AV) evaluează capacitatea pacientului de a percepe și înțelege vorbirea.
Dacă audiometria tonală arată la ce intensitate poate fi perceput un sunet, audiometria vocală oferă informații despre modul în care pacientul înțelege cuvintele și vorbirea.
Această evaluare poate fi deosebit de utilă atunci când pacientul descrie situații precum:
- „aud, dar nu înțeleg clar”;
- dificultăți în urmărirea conversațiilor;
- probleme de înțelegere a vorbirii în zgomot;
- necesitatea evaluării beneficiului unei proteze auditive.
Audiometria tonală și audiometria vocală se completează reciproc și oferă o imagine mai detaliată asupra funcției auditive.
Audiometrie în câmp liber – free field
Audiometria în câmp liber (free field) evaluează răspunsul pacientului la sunete transmise prin difuzoare, fără utilizarea căștilor convenționale.
Această metodă poate fi utilizată pentru evaluarea funcțională a auzului și, în anumite situații, pentru aprecierea beneficiului oferit de:
- aparate auditive;
- implant cohlear;
- alte soluții de reabilitare auditivă.
Tipul testării este stabilit în funcție de obiectivul evaluării audiologice.
Conducere osoasă
Testarea prin conducere osoasă utilizează un vibrator special care transmite sunetul prin oasele craniului către urechea internă.
Compararea pragurilor obținute prin conducere aeriană și conducere osoasă ajută la diferențierea principalelor tipuri de pierdere auditivă.
Această informație este importantă pentru stabilirea dacă problema este asociată predominant cu:
- urechea externă sau medie;
- urechea internă;
- o combinație a acestora.
Cum se realizează audiograma?
În timpul testării, pacientul primește instrucțiuni privind modul în care trebuie să răspundă la sunetele prezentate.
Pentru audiometria tonală, sunetele sunt transmise la diferite frecvențe și intensități, iar pacientul semnalează atunci când le percepe.
În funcție de tipul investigației pot fi utilizate:
- căști audiometrice;
- vibrator pentru conducerea osoasă;
- difuzoare pentru testarea free field;
- stimuli vocali pentru audiometria vocală.
Testarea este neinvazivă și nedureroasă.
Durata evaluării poate varia în funcție de numărul de teste necesare, vârsta pacientului și scopul investigației.
Ce informații oferă audiograma?
Audiograma permite evaluarea funcției auditive și poate ajuta medicul să stabilească dacă auzul se află în limite normale sau dacă există o pierdere auditivă.
Rezultatul poate oferi informații despre:
- pragul auditiv la diferite frecvențe;
- gradul pierderii de auz;
- tipul hipoacuziei;
- simetria sau asimetria auzului;
- diferențele dintre conducerea aeriană și cea osoasă;
- necesitatea unor teste audiologice suplimentare;
- necesitatea monitorizării auzului;
- indicațiile pentru protezare sau alte metode de reabilitare auditivă.
Ce tipuri de hipoacuzie poate evidenția audiograma?
În funcție de rezultatele audiometriei, medicul poate identifica diferite tipuri de pierdere auditivă.
Hipoacuzie de transmisie
Hipoacuzia de transmisie apare atunci când transmiterea sunetului prin urechea externă sau urechea medie este afectată.
Diferența dintre pragurile obținute prin conducere aeriană și osoasă poate furniza informații importante pentru identificarea acestui tip de pierdere auditivă.
Hipoacuzie neurosenzorială
Hipoacuzia neurosenzorială este asociată cu afectarea structurilor urechii interne sau a sistemului auditiv.
Audiograma ajută la stabilirea gradului și configurației pierderii auditive.
Hipoacuzie mixtă
Hipoacuzia mixtă include atât o componentă de transmisie, cât și una neurosenzorială.
Pentru stabilirea cauzei pot fi necesare și alte investigații audiologice sau ORL.
Când este recomandată audiograma?
Audiometria poate fi recomandată atunci când apar:
- scăderea auzului;
- dificultăți în înțelegerea vorbirii;
- senzația că o ureche aude mai slab decât cealaltă;
- tinitus sau țiuit în urechi;
- senzație de ureche înfundată;
- expunere frecventă la zgomot;
- modificări ale auzului odată cu înaintarea în vârstă;
- necesitatea monitorizării unei hipoacuzii;
- necesitatea evaluării înaintea protezării auditive;
- necesitatea verificării beneficiului unui aparat auditiv sau implant cohlear.
Audiograma poate fi utilizată atât pentru evaluarea inițială, cât și pentru monitorizarea în timp a funcției auditive.
Dacă pierderea auzului apare brusc, este recomandată evaluarea medicală cât mai rapidă.
Audiograma la copii
Evaluarea auzului este importantă și în cazul copiilor, deoarece funcția auditivă are un rol important în dezvoltarea limbajului, comunicare și procesul de învățare.
Metoda de testare este aleasă în funcție de vârsta copilului și de capacitatea acestuia de a coopera.
În anumite situații, evaluarea poate include:
- audiometrie adaptată vârstei;
- timpanometrie;
- otoemisiuni acustice (OAE);
- ASSR;
- alte investigații audiologice recomandate de medic.
Evaluarea auzului poate fi recomandată dacă părinții observă că un copil:
- nu reacționează constant la sunete;
- cere frecvent repetarea cuvintelor;
- vorbește mai tare decât de obicei;
- are dificultăți de înțelegere;
- prezintă întârzieri în dezvoltarea vorbirii;
- are antecedente de probleme ORL sau auditive.
Care este diferența dintre audiogramă și timpanometrie?
Audiograma și timpanometria evaluează aspecte diferite ale sistemului auditiv.
Audiograma măsoară capacitatea de percepere a sunetelor și permite stabilirea pragurilor auditive.
Timpanometria evaluează funcția urechii medii, inclusiv mobilitatea timpanului și modificările de presiune din urechea medie.
În funcție de simptome, cele două investigații pot fi recomandate împreună pentru o evaluare mai completă.
Află mai multe despre timpanometrie
Este suficientă doar audiograma?
Nu în toate situațiile.
Audiograma este una dintre investigațiile principale pentru evaluarea auzului, dar uneori sunt necesare teste suplimentare pentru a înțelege mai bine cauza unei probleme auditive.
În funcție de rezultatul audiometriei și de simptome, medicul poate recomanda:
- timpanometrie;
- reflex stapedian;
- otoemisiuni acustice (OAE);
- ASSR;
- alte investigații audiologice sau ORL.
Fiecare test oferă informații diferite, iar alegerea investigațiilor se face în funcție de situația fiecărui pacient.
Cât durează o audiogramă?
Durata poate varia în funcție de tipul testării și de vârsta pacientului. Medicul sau audiologul stabilește investigațiile necesare în funcție de situația clinică.
Se poate face audiogramă la copii?
Da. Evaluarea auzului poate fi realizată și la copii, însă metoda de testare este aleasă în funcție de vârstă și capacitatea de cooperare.
Ce înseamnă dacă audiograma arată o pierdere de auz?
Rezultatul trebuie interpretat de medic. În funcție de tipul și gradul pierderii auditive, pot fi recomandate investigații suplimentare, monitorizare, tratament sau reabilitare auditivă.
Audiograma și testul auditiv sunt același lucru?
Audiograma este rezultatul unei evaluări audiometrice și reprezintă una dintre principalele metode de testare a auzului. Termenul „test auditiv” este mai larg și poate include și timpanometrie, OAE, ASSR sau alte investigații.
Când trebuie repetată audiograma?
Frecvența evaluării depinde de vârsta pacientului, simptome, diagnostic și recomandarea medicului. În cazul unei hipoacuzii cunoscute, testarea poate fi repetată pentru monitorizarea evoluției auzului.
Programează evaluarea auzului
Dacă ai observat modificări ale auzului, dificultăți în înțelegerea vorbirii, tinitus sau alte simptome auditive, audiometria poate ajuta la evaluarea funcției auditive și la stabilirea investigațiilor necesare.
La ORL24 sunt disponibile metode de evaluare audiologică pentru copii și adulți, iar rezultatele sunt interpretate în funcție de situația fiecărui pacient.